free counters

ARHITECTURA DACICA

Asezarile dacilor se impart in 3 categorii importante: stanile, locuintele si asezarile fortificate.

Primele, cele mai simple asezari sunt usor de descris, ele semanand pana la identificare cu stanile din zilele noastre intalnite in zona de munte, mai ales din masivele izolate si mai greu accesibile. Cercetarile din ultimii ani au relevat acest fapt. Ele erau locuite pe timpul verii, toamna ciobanii coborand la campie cu turmele in asezarile mari. Stanile cuprindeau pe langa ocolul pentru oi o constructie din lemn fara lipitura sau tencuiala, cu un inventar specifi c constand mai ales din ceramica. Dar pentru turme nu numai stanile construite slujeau drept adapost. Conditiile meteo nefavorabile transformau pesterile naturale in minunate refugii. Uneori amenajate deveneau adevarate stani, foloite in tot cursul sezonului de pasunat.

Celelalte tipuri de asezari, cele civile si cetatile fortificate se impart in doua categorii distincte: cele getice (de campie) si cele dacice (de munte).

In Campia Munteniei, getii foloseau ca locuinte bordeiele sau casele de suprafata. Bordeiele erau de forma rombica, neregulata, ovala, rectangulara, patrulaterica cu colturi rotunjite. Dimensiunile bordeielor atingeau in general 1 m adancime, 5m lungime si 3m latime. Pamantul de umplutura aflat in interiorul bordeielor contine adeseori cenussa, ceea ce a putea atesta folosirea in coonstructie a trestiei sau papurisului. De obicei in incperi se aflau vetre, alteori e e erau in afara incaperilor. Multe fin ele aveau trepte de coborare. Majoritatea locuintelor din Campia Munteniei o reprezenta insa casele de suprafaa. De forma rectangulara sau elipsoidala aceste case erau ridicate, la suprafata solului pe un schelet de pari grosi ce sustineau o impletitura deasa de nuiele. Peste acest schelet lemnos se asternea un strat gros si dens de lipitura de lut amestecat cu paie. Desi majoritatea caselor erau acoperite cu trestie ori paie, foarte multe aveau acoperis din tigle de ut. Scheletul lemnos era prins cu scoabe si cuie. Podelele se realizau din lut batatorit. Usile erau inchise cu zavoare asigurate cu chei. Cu mici exceptii, aproape toate incaperile erau prevazute, in coltul de NE sau E cu o vatra deschisa aproape rotunda (cu laturile pana la 1,20m) realizate din lut batatorit care ars devenea foarte dur si obtinea o culoarea rosiatica albicioasa, ele serveau pentru prepararea hranei.

Citeste mai mult….

Comments are closed.